joi, 26 ianuarie 2012

Consilierul scolar - fisa postului | cateva elemente

Consilierul scolar desfasoara urmatoarele activitati:

a) consilierea elevilor, parintilor si cadrelor didactice în probleme legate de:
· cunoasterea / autocunoasterea elevilor; · adaptarea elevilor la
cerintele scolii;
· optimizarea relatiilor parinti-copii, elevi- profesori, scoala-familie;
· prevenirea / diminuarea factorilor care duc la risc de esec scolar;
· prevenirea / diminuarea starilor de disconfort psihic;
· orientarea carierei elevilor.

b) examinarea din punct de vedere psihologic a elevilor, la
solicitarea parintilor, a scolii, a Inspectoratului Scolar;
c) initierea psihopedagogica a parintilor pentru o mai buna cunoastere
a copiilor si pentru îmbunatatirea comportamentului lor fata de
acestia;
d) organizarea si realizarea programelor de orientarea carierei
elevilor, atât la sediu, cât si prin deplasari la unitatile scolare
care solicita aceste activitati;
e) organizarea, în mediul rural, a unor programe specifice de
orientarea carierei elevilor din aceste zone;

s.a.

--
adresavali.blogspot.com

miercuri, 25 ianuarie 2012

singuri la destinatie

in ultima vreme am observat la elevii nostri o pronuntata orientare spre scop, spre atingerea obiectivului. acesta nu este un lucru rau atata timp cat tin cont si de celelalte aspecte in atingerea scopului, precum relatiile cu prietenii, cu colegii, cu cei implicati in acest demers. acum ceva vreme am facut un experiment simplu, cu un grup de fete de liceu si cu un balon. sarcinile lor erau urmatoarele: sa se tina de maini si sa aiba grija sa nu cada balonul. o parte a fetelor a respectat prima sarcina, adica au lasat balonul sa cada, insa nu si-au desprins mainile, alta parte a ales sa salveze balonul, desfacandu-si mainile. am putut observa care dintre colegele mele de experiment este gata sa renunte la relatii, prieteni, oameni pentru a atinge scopul. din pacate, in discutiile pe care le port la clase, vad din ce in ce mai prezenta aceasta idee: copiii, elevii sunt singuri, se izoleaza, se concentreaza asupra a ceea ce au ei de facut, fara sa le pese ca, poate, in acea zi nu au vorbit deloc cu nici un coleg sau n-au zambit nici macar o secunda. sunt din ce in ce mai indepartati, si, ceea ce mie mi se pare mai grav, este ca nu le pasa. nu le mai pasa. nu-i deranjeaza ca nu se intalnesc cu prietenii in mod direct, ca nu mai rad impreuna, ca nu mai fac chiar prostii impreuna. acest impreuna aproape a disparut. il au, in schimb, pe prietenul lor, calculatorul. toate relatiile lor se desfasoara prin facebook, mess, sms-uri, mms-uri etc. acum cateva zile, la o sedinta de consiliere, un copil de clasa a VIII-a mi-a spus, la intrebarea ce face pentru prietenul sau, ca ii da conturile de jocuri. este mare pacat ca in aceasta lume ii invatam si-i educam pe copiii nostri sa aleaga competitia si nu colaborarea. cum facem asta? pai nu le spunem noi: ce, tu esti mai prost ca ala? sau- nu mai vorbi cu x, nu il mai ajuta la franceza, ca ii va iesi media mai mare decat tie si nu mai iei premiul I. aud astfel de replici foarte des, mult mai des decat mi-as dori.  asa ca, dragi oameni care va ocupati cu educatia copiilor, ganditi-va ca important pentru un comandant nu este numai destinatia, ci si cum ajunge acolo, degeaba ajunge la destinatie daca i-a murit tot echipajul.