Fiti liberi! Lasa-ti copilul liber!

Fiti liberi!
Lasati copiii sa fie liberi, sa se exprime!

stop violentei | pro sau contra violentei

stop violentei

pro sau contra violenta

valentin nicolae
cjrae teleorman cjap teleorman

Doamne în viu

Portocala
trona întreaga atmosferă.
Mâinile albe
cărnoase
gesturi grăbite
nervoase
au scos la iveală
fructul poftit.
Din colţ doi fluturi roz
zâmbesc la ele
sfidător.
Un fel de mărţişor atârnă
de pieptul supt de doi copii anemici.
Mignonul cui de la pantof
înfige în pământ
şi ultima senzaţie de soare.

Jocul de-a actorii

tremuri o mână stă în faţa mea, întinsă
mama urmăreşte mărul pe care tu
mi-l întinzi jocul ielelor
cobor în stradă aproape e pustiul
câinii de la colţul străzii
se ascund din faţa oamenilor grăbiţi
un du-te-vino infernal
felinarele se aprind aproape miroase a viaţă
un director anunţă ceva teatrul ambulant
magicienii îşi joacă viaţa pe străzi
scamatorii râsete jonglerii uimire
nişte actori îşi duc la groapă mortul
vino, mă strigă ai şi tu un rol
un rol, îmi zic, poate voi ajunge departe
mi se arată un loc cu degetul mă urc acolo
şi îi las să mă ducă la groapă
feţe întregi s-a găsit un înlocuitor
pentru omul scund, prietenul tuturor
linişte victorie fericire
spectacolul se joacă la scenă deschisă
priveşte şi mama doar ea priveşte
aplauze râsete pământ
moarte într-o lume concretă

aură neagră

era o tristeţe în camera aia văruită-n verde
ca o fleică de vită rece pe gât
ca pereţii mucezi din catanga oricărui oraş
ascultam luminessence
un gol imens în mine, o uscăciune
declamam versat teorii despre nonacţiune
despre neti, neti
tocmai venisem din prima comună a ţării
unde vândusem casete audio în piaţă
printre aurolaci bronzaluminiu prenadez
unuia i se spunea lordul
ca în duelul oh, my lord
blond ochi albaştri plângea continuu
cu muzica asta saxofon pian
mâine nu se mai vedea în niciun fel
priveam fix în semiîntunericul verzui
încercam să văd dimineaţa
nu se mai zărea
atinsesem catalepsia
giulgiul
satori
eram de neoprit
am rămas acolo
în camera aia ca un cub cu aură neagră
repartizată egal
mâine n-a mai sosit niciodata.

my story, my life, my dream

(poezie pentru copii)

Purtam etichete pe mine
Deşi nu eram magazin
Mi se lipeau de frunte, de ochi,
De mâini şi picioare
Mergeam ca-n noroi, ca pe fiare.

Voiam să fiu delfin
Cu aplauze, public, decor
Să aud acolo în difuzor
Bis, bis... Delfinule vis!

Mama murise de mult
Tot emiteam semnale
Niciun raspuns
Din spate, în trombă, cu valuri şi vânt
venea un rechin
Unde să fug, unde să m-ascund, unde şi când?

Din departare ca prin vis
O briză uşoară zicea
Aici e golful "mi-aţi promis"
Un golf cald, calm, liniştit
Un paradis!

Şi ca o himera
Nişte semnale slăbuţe de tot
Mă făcură să înot, să tot înot
Inima îmi sărea din piept ca o minge
Şi cu mine în goana nebună
De-a dreapta şi de-a stanga
Unii de-ai mei
Isteţi, jucăuşi şi cuminţi
O mama-delfin si un tata-delfin
Scăpasem de cel cu viteză si dinţi
Of, Doamne, lacrimi fierbinţi
Îmi sărau ochii si gura
Nici nu-i văzusem acuma
Preţ de o clipa n-am înotat
Pe spatele lor eram purtat
Ca pe o perna cu apă şi trandafiri
Calzi, uşori şi senini.

--
adresavali.blogspot.com

Gandeste optimist intr-o lume cenusie. Speranta in lupta cu grijile zilnice, 23,90LeiGandeste optimist intr-o lume cenusie. Speranta in lupta cu griji

clic pe imagine pt a cumpara cartea



Gandeste optimist intr-o lume
cenusie. Speranta in lupta cu
grijile zilnice 23,90Lei Autor: Zig Ziglar Editura: Curtea Veche Colectie: Carti-Cheie Anul aparitiei: 2007 Nr. pagini: 280 peranta este trasatura fundamentala a oricarei schimbari majore in viata, iar incurajarea este combustibilul sperantei. Aceasta carte contine in primul rand incurajari. Cu ajutorul lor, putem infrunta mai bine grijile zilnice, uneori de-a dreptul coplesitoare. Zig Ziglar ne spune povesti savuroase, pline de miez, si anecdote care ne descretesc fruntile. Citatele si versetele biblice alese cu intelepciune ne sporesc increderea in ziua de maine si ne ajuta sa perseveram pentru a ne realiza visurile.
Cu ajutorul acestei carti, putem incepe fiecare zi a saptamanii cu un mesaj succint si valoros, si o putem termina intr- un registru pozitiv, facand, in mod constient si responsabil, un bilant util si realist. Ne putem indrepta cu pasi fermi spre succes si spre o viata interioara sanatoasa si rodnica.

Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentala, 129,90 Lei

clic pe imagine pt a cumpara cartea



Tratat de psihoterapie cognitiv-
comportamentala 129,90Lei Autor: Irina Holdevici Editura: Trei Colectie: Psihologie-Psihoterapie Anul aparitiei: 2009 Numar pagini: 720 andirea pozitiva – cheia sanatatii si eficientei Principiul de baza al psihoterapiei cognitiv- comportamentale se refera la faptul ca starile afective negative, cum ar fi depresia, anxietatea, panica, iritarea, precum si comportamentele dezadaptative au la baza modul distorsionat in care oamenii gandesc despre ei insisi, despre lume si despre viitor. Aceste idei eronate au tendinta de a aparea si la persoane cu un nivel intelectual ridicat, persista chiar in contradictie cu datele realitatii si conduc la comportamente autoblocante si autodistructive. Demersul terapeutic pune accentul pe tehnicile de restructurare atitudinala, apeland la principiile invatarii pentru a obtine modificari in sfera comportamentului. Rezolvarea de probleme reprezinta o latura importanta a tratamentului. Psihoterapia este limitata in timp, are obiective clar definite, rezultate evidente,
de cele mai multe ori posibil de cuantificat. Terapia cognitiv- comportamentala are rezultate eficiente in tulburarile anxioase (anxietate generalizata, atacuri de panica, agorafobie, fobii multiple, fobie sociala), depresive, in tulburarile post-traumatice de stres, in cele datorate abuzului de substante, dar si in cazuri mai complexe cum ar fi, de pilda, tulburarile de personalitate.
Cuprins
I Abordarea comportamentala in psihoterapie si consilierea psihologica
Principiile si postulatele terapiei comportamentale
Rolul terapeutului in cadrul terapiei comportamentale
Strategiile si tehnicile specifice psihoterapiei comportamentale
II Terapia cognitiva: metode si tehnici
Strategii comportamentale
Metodele si tehnicile psihoterapiei cognitiv-comportamentale
Testarea validitatii si combaterea gandurilor negative automate
Evaluarea supozitiilor si convingerilor de baza
Evaluarea tendintelor de ingrijorare
Procesarea informatiei si erorile de logica
Strategiile de combatere a gandirii lipsite de logica
Alte strategii cognitiv-comportamentale
III Conceptualizarea cazurilor in psihoterapia cognitiv-comportamentala
Obstacole care stau in calea unei psihoterapii eficiente
Rolul conceptualizarii cazului in prevenirea si abordarea dificultatilor care apar in timpul terapiei
Schemele emotionale si rezistentele
Eficienta sarcinilor pentru acasa
IV Psihoterapia cognitiv-comportamentala in tulburarile fobice
Bazele teoretice ale terapiei cognitiv- comportamentale in cazul comportamentului fobic
Psihoterapia fobiei de obiecte si situatii concrete
Fobiile sociale
Factori care complica tratamentul pacientilor fobici (Butler, 1989)
V Psihoterapia cognitiv-comportamentala a agorafobiei si a atacurilor de panica
Modelul cognitiv al atacului de panica
Tehnici psihoterapeutice utilizate in cazul atacurilor de panica
Abordari comportamentale ale agorafobiei si atacurilor de panica
VI Psihoterapia cognitiv-comportamentala a tulburarii anxioase generalizate
Modelul cognitiv al tulburarii anxioase generalizate
Tehnicile psihoterapeutice propriu-zise in cazul tulburarilor anxioase generalizate
VII Psihoterapia cognitiv- comportamentala in cazul tulburarilor hipocondriace
Modelul cognitiv al tulburarilor hipocondriace
Reactiile comportamentale
Tehnicile psihoterapeutice utilizate in cazul tulburarilor hipocondriace
VIII Psihoterapia cognitiv- comportamentala in cazul tulburarilor obsesiv-compulsive
Modelul cognitiv al tulburarii obsesiv- compulsive
Evaluarea reactiilor comportamentale
Tehnici psihoterapeutice utilizate in cadrul
tehnicilor obsesiv-compulsive
Destructurarea modelului patologic al gandirii necontrolate
IX Psihoterapia cognitiv-comportamentala in alte tipuri de cazuri dificile: parasuicid, suicid, tulburari ale conduitei alimentare
Psihoterapia pacientilor cu conduite parasuicidare
Terapia cognitiv-comportamentala la pacientii suicidari
Psihoterapia cognitiv-comportamentala in tulburarile conduitei alimentare
X Psihoterapia cognitiv-comportamentala in depresii
Modelul cognitiv al depresiei (Beck, 1967, 1976)
Caracteristicile psihoterapiei cognitiv- comportamentale in depresii (Beck si altii 1979)
Strategiile cognitiv-comportamentale de psihoterapie in depresie (Melanie Fennell, 1989)
Psihoterapia cognitiva pentru persoanele cu tulburare depresiva cronica persistenta
XI Detectarea precoce si terapia cognitiv- comportamentala la pacientii cu risc psihotic
Modelul cognitiv al tulburarii psihotice
Strategii de interventie terapeutica la pacientii cu risc psihotic
Strategiile de interventie terapeutica (French si Morrison, 2004)
Combaterea tendintelor de izolare sociala
Prevenirea recaderilor
XII Psihoterapia cognitiv- comportamentala in cazul crizelor psihologice
Psihoterapia cognitiv-comportamentala in cazul crizelor psihologice aparute la copii si adolescenti
Consilierea si terapia crizelor specifice varstei inaintate
Psihoterapia cognitiv-comportamentala in cazul tulburarii posttraumatice de stres
Consiliere si psihoterapie cognitiv- comportamentala in cazul crizelor produse de abuzul de substante psihoactive
Interventia cognitiv-comportamentala in cazul crizelor pacientilor cu afectiuni somatice
Consilierea si terapia cognitiv- comportamentala bazata pe rezolvarea de
probleme la pacienti cu tulburari psihice diagnosticati de medicul de familie
XIII Cuplul si familia in criza: abordari cognitiv-comportamentale
Managementul crizelor in relatiile de cuplu
Terapia si consilierea cognitiv- comportamentala in cazul crizelor generate de divort
Terapia si consilierea psihologica in cazul crizelor generate de tulburarile sexuale
Consilierea cognitiv-comportamentala in alte tipuri de crize familiale
XIV Psihoterapia cognitiv- comportamentala in tulburarile de personalitate
Tulburarile de personalitate
Teorii cognitive ale tulburarilor de personalitate
Modelul cognitiv al tulburarilor personalitatii realizat de Young (1990)
Metodele psihoterapiei cognitiv- comportamentale pentru pacienti cu tulburari de personalitate

langa pod Calafat

--
adresavali.blogspot.com

Scrisoare deschisa catre parinti

Dragi parinti,

Nu va mai certati de fata cu proprii copii, ei nu trebuie sa va suporte supararile si stresul acumulat in relatie cu ceilalti. Si chiar daca faceti acest lucru, incercati sa nu-i faceti sa se simta vinovati si sa incerce ei sa va rezolve problemele. Ii puneti in niste situatii dificile, carora nu stiu cum sa le faca fata, si chiar daca pentru moment reusesc sa se descurce, vor deveni tematori, nu vor avea initiativa si in viitor se vor eschiva de la acele intalniri si situatii noi, necunoscute pe care nu vor sti cum sa le rezolve din cauza anxietatii. Nu va intrebati copilul de nenumarate ori pe cine iubeste mai mult, pe mama sau pe tata, punandu-l in situatia de a alege unul dintre parinti, pentru ca se va simti... [fragment]

© Alina Nicolae, CJAP Teleorman

Consilierul scolar nu este

1. Consilierul (scolar) nu este gardian.
2. Consilierul nu este poliţist.
3. Consilierul nu este secretar.
4. Consilierul nu este globe-trotter.
5. Consilierul nu este psihiatru.
6. Uitasem, consilierul nu este paznic.
7. Consilierul nu este reprezentantul de seamă al muncii voluntare în folosul comunităţii.

© v.n.

Dialog intre om si extraterestru

Calatorisem cu racheta multi ani cu viteza luminii si ajunsesem intr-o alta galaxie, pe o planeta necunoscuta. Acolo se intamplase ceva incredibil: puteam respira ca pe planeta mea. Acolo am intalnit o creatura foarte ciudata. Avea culoarea albastra, 11 ochi, 3 nasuri, 5 guri, 3 urechi, 15 maini, 30 de picioare, 3 cozi, culoarea parului mov si foarte... [fragment]


copyright Adela-Lavinia & Alina Cls. a VI-a A, Scoala nr. 4 Turnu Magurele

Antidrog

Numărul copiilor cu ADHD, în creştere

11 copii cu deficit de atenţie sunt trataţi în prezent de consilierii de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) Teleorman

Alţi 20 de copii sunt suspecţi de această tulburare comportamentală. În fiecare clasă există cam doi-trei copii care suferă de această afectiune.

Reprezentanţii CJAP spun că numărul copiilor care sunt afectaţi de ADHD, (în engleză Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau Sindromul hiperchinetic cu deficit de atenţie), este în creştere. "A crescut numărul copiilor afectaţi de ADHD. Motivul este acela că părinţii nu mai sunt atenţi cu ei. Se gândesc doar că micuţul este neastâmpărat. Cel mai bine ar fi ca problemele să fie depistate înainte de împlinirea vârstei de 7 ani. Un copil afectat prezintă dificultăţi de atenţie şi concentrare, comportament impulsiv şi hiperactivitate", a spus Alina Nicolae, profesor consilier psihopedagog în cadrul CJAP. Specialiştii le recomandă părinţilor sau profesorilor care observă că micuţii sunt mai agitaţi, să vină cu ei la centru. Aceştia fac doar o evaluare, însă diagnosticul poate fi pus numai de un medic neuropsihiatru. "Părinţii vin cu copiii la noi, iar noi îi îndrumăm către un medic specialist. Diagnosticul este pus în urma unei analize comportamentale a copilului în diverse medii, care durează şase luni. Tot medicul, le oferă medicamentaţia adecvată şi aici vin pentru terapia comportamentală", a mai spus Alina Nicolae.

Terapia este gratuită
După ce au fost diagnosticaţi de medic, copiii încep tratamentul la unul dintre centrele judeţene de asistenţă, coordonate de CJAP . „În funcţie de vârsta copilului încercăm să îi explicăm ce înseamnă boala pe care o are şi cum trebuie să se comporte adecvat. Tratamentul pe care îl acordăm noi constă, printre altele, în diferite jocuri pentru concentrarea atenţiei, puzzle sau jocuri de rol. Această terapie comportamentală pe care o face la noi, este gratuită", explică specialistul. În cazul în care un copil are ADHD şi nu este tratat la timp, boala poate avea repercusiuni grave pe viitor. „Netratarea acestei boli poate duce spre depresie, agresivitate, comportament antisocial, anxietate. Un adolescent cu ADHD poate deveni nesupus, violent chiar, poate abandona studiile, poate începe să consume droguri, se implică în activităţi de risc, delicvenţă. Majoritatea delicvenţilor din penitenciare au ADHD", a mai spus Alina Nicolae.

Sprijinul părinţilor, esenţial
Reuşita terapiei este influenţată în mare măsură şi de implicarea părinţilor şi de cât de bine respectă programul pe care trebuie să îl facă acasă, cu copilul. „În afară de terapia de care copilul beneficiază în cadrul CJAP şi a medicaţiei prescrise de medic, este foarte important ca părinţii să respecte un program foarte ferm şi acasă”, a mai spus Alina Nicolae. articol realizat de Cristi Ştefan şi apărut în Adevărul de seară (Alexandria) (11 februarie 2011)

Alina Nicolae, prietena copiilor cu probleme socio-emotionale

Profil
Născută: 14 mai 1983, Calafat, judeţul Dolj
Studii: Facultatea de Istorie, Filozofie şi Geografie, secţia Filosofie-Sociologie, Univ. din Craiova
Profesie: profesor consilier psihopedagog
Familie: căsătorită, nu are copii

Alina este profesoară la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Teleorman şi-i ajută pe elevi să se integreze mai uşor în societate. Alina a ales Facultatea de Filosofie pentru că îi plăcea foarte mult acest domeniu, dar pentru că nu a mai găsit un post în învăţământ, după ce a lucrat la o grădiniţă şi la un liceu din Turnu Măgurele, a dat concurs pentru postul de profesor consilier la CJAP Teleorman.
Tânăra povesteşte că a vrut dintotdeauna să fie profesoară şi i-a plăcut mai mult să lucreze cu copiii. Aceasta spune că adulţii au mai multe prejudecăţi şi au deja nişte tipare, gata formate, după care se ghidează. “Copiii sunt mai deschişi, mai liberi, poţi să îi formezi tu. Pot să îi ajut să crească puţin altfel”, spune consiliera. Alina Nicolae lucrează atât cu preşcolari cât şi cu elevi din ultimul an de liceu. Copiii vin la centru cu diferite probleme. “Unii sunt aduşi de părinţi, alţii de diriginţi sau învăţători. Sunt destul de puţini copii care vin din proprie iniţiativă”, mai spune psihopedagogul.

Îi scapă de fobii

Cei mai mari, care vin să o vadă pe Alina Nicolae, au în general probleme emoţionale sau probleme cu părinţii şi profesorii. “Unii sunt aduşi pentru că au foarte multe absenţe . Preşcolarii şi cei de clasa I sau a II-a au alte tipuri de probleme. Ei nu vor să se trezească dimineaţa să plece la şcoală pentru că sunt foarte ataşaţi de mamă sau de persoana cu care stau ei acasă”, povesteşte tânăra. Aceasta se ocupă şi de elevii de gimnaziu care pot avea dificultăţi de vorbire, apărute pe fondul problemelor emoţionale. “Copiii se bâlbâie şi din cauza unor profesori care mai ţipă la ei şi ei se fâstâcesc iar părinţii nu ştiu ce să le facă, astfel ei devin şi mai anxioşi, nu mai ridică mâna să răspundă la ore. Pot să apară tot felul de fobii, cum ar fi cea socială”, adaugă consiliera.

Dialoguri virtuale cu extratereştrii
Pe lângă consiliere, psihopedagogul de la CJAP se ocupă şi de partea preventivă. Cu preşcolarii lucrează pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale. “Avem tot felul de cuburi şi jocuri prin care îi învăţăm să gândească în spaţiu. Mai lucrez şi pentru dezvoltarea simţului artistic şi a empatiei”, spune Alina Nicolae. Pentru a stimula empatia aceasta a creat exerciţii prin care cei mici joacă pe rând rolul de părinte şi copil. Pentru stimularea imaginaţiei profesoara simulează dialoguri virtuale între copii şi extratereştrii.

Întrebări şi răspunsuri
Cum ar trebui să se poarte părinţii cu cei mici? Chiar sunt părinţi care nu ştiu să îşi crească copiii. Sunt copii cărora părinţii nu le-au spus niciodată vreo vorbă bună sau vreo încurajare. Părintele trebuie să îşi dea seama ce fel de copil are.
Consiliaţi şi copii cu afecţiuni psihice mai grave? M-am întâlnit şi cu copii cu autism, cu epilepsie sau copii care au un părinte decedat. Mai sunt şi multe tentative de sinucidere, deşi pentru acestea ar trebui mers direct la psihiatru.

Ce îi place
Îmi place să citesc, să mă plimb pe jos, să pescuiesc. Cartea mea preferată este „Lupul de stepă” a lui Hermann Hesse. Îmi place şi să fiu în mijlocul oamenilor, să comunic cu ei.

Ce nu îi place
Nu îmi place când oamenii nu au onoare. Nu îmi place nici când oameni nepregătiţi ajung în funcţii în care iau decizii complet aiurea, care ne afectează pe toţi. articol apărut în Adevărul de seară, luni, 10 ian 2011, semnat de Sebastian Faur

Dialog intre oaia Mieita si capra Suzi

Dialog intre oaia Mieita si capra Suzi

-Ce faci, Mieito?

-Bine, Suzico. Ce-ti fac capritele tale Ieli si Mieli?

-Bine, sunt acasa cu Tapi, sotul meu.

-Dar baiatul tau Tapi junior?

-Este cu vecinul... [fragment]


copyright Georgi&Hermina, Şcoala Nr. 4 Tr. Măgurele

DIALOG ÎNTRE TAUR SI LEU

-Ce faci, leule?

-Bine, taurule.

-Ai mancat?

-Da.

-Ce ai mancat?

-Cartofi prajiti.

-Ti-au crescut coarnele?

-Da, dar nu prea mari.

-Dar ce coada mica ai…

-Mi-a mancat-o Cita.

-Dar ce a avut cu tine, lenesule?

-I-am mancat bananele.

-Pai tu mananci banane?

-Da.

-Eu sunt taur si mananc iarba si... [gragment]

copyright Alexandra&Florin, clasa a VI-a, Scoala Nr. 4 Tr. Magurele