miercuri, 28 martie 2018
marți, 13 februarie 2018
Școala e ca un os în gât, de Vali Nicolae
Școala e ca o excrescență, ca un os adăugat, ca un os în gât.
Școala e o protuberanță. Extirpați-o!
Școala e ca un drum paralel, exterior, greoi, lung, foarte lung, du-te dracu' de drum!
Școala e ca o gumă lipită de sandale, de pantofi, fir-ați ai dracu' cu guma voastră!
Școala e ceva ce ne ține ca în chingi, ne ține strânși, noi suntem agitați, soro, noi explodăm, noi, dacă am fi în altă lume, am lovi, am fura, am sparge, am viola, am umili, am da foc...
Școala și lumea ne țin în lanțuri, ne țin în loc, ne bagă-n forme, ne fac culoare, ne fac baterii ca la găini, ne sortează, ne stornează.
Școala ne face rău, un rău mare, total, o greață, nouă ne e foame, ne sar hormonii prin dinți, limbă și urechi, ne ard urechile, vrem să luăm, să apucăm, să smulgem, să mulgem, să ne turnăm sticle de orice pe gât, pe gâtlej, să ne înecăm, să orăcăim, e PREA MULTĂ LINIȘTE, murim.
Urâm școala, urâm ierarhiile, urâm premiile, urâm competiția, URÎM, URÎM, URÎM, dac-am putea, am scuipa pe toate cărțile, putem? Le-am da foc, putem?
Dați-ne o bâtă, un Î mare, o suliță, o cange, ca să spargem aceste tablouri cu scriitori, să-i sfâșiem, să le rupem gurile, gâturile, gândurile, să le mărunțim inimile cu macetele, acești scriitori ne sunt pietre de moară atârnate de gât, acești scriitori ne îngreunează capetele, dac-am putea, le-am decapita și le-am înghiți în burțile noastre mari.
Școala ne omoară, școala ne face proști, școala ne umilește, școala ne intoxică, școala ne micește, ne face mici, mici (micromici cu muștar), și noi suntem atât de mari, de imenși, de voluminoși (cârnați de casă), școala e o oglindă ce ne urâțește cumplit, ne face păroși, cocoșați, strâmbi, băloși.
Școala ne alterează sufletul, ne slăbește, ne anemiază, ne atrofiază, școala ne diluează.
ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ.
Noi nu vrem să știm nimic! Noi suntem trimbolânzi!
Școala e o protuberanță. Extirpați-o!
Școala e ca un drum paralel, exterior, greoi, lung, foarte lung, du-te dracu' de drum!
Școala e ca o gumă lipită de sandale, de pantofi, fir-ați ai dracu' cu guma voastră!
Școala e ceva ce ne ține ca în chingi, ne ține strânși, noi suntem agitați, soro, noi explodăm, noi, dacă am fi în altă lume, am lovi, am fura, am sparge, am viola, am umili, am da foc...
Școala și lumea ne țin în lanțuri, ne țin în loc, ne bagă-n forme, ne fac culoare, ne fac baterii ca la găini, ne sortează, ne stornează.
Școala ne face rău, un rău mare, total, o greață, nouă ne e foame, ne sar hormonii prin dinți, limbă și urechi, ne ard urechile, vrem să luăm, să apucăm, să smulgem, să mulgem, să ne turnăm sticle de orice pe gât, pe gâtlej, să ne înecăm, să orăcăim, e PREA MULTĂ LINIȘTE, murim.
Urâm școala, urâm ierarhiile, urâm premiile, urâm competiția, URÎM, URÎM, URÎM, dac-am putea, am scuipa pe toate cărțile, putem? Le-am da foc, putem?
Dați-ne o bâtă, un Î mare, o suliță, o cange, ca să spargem aceste tablouri cu scriitori, să-i sfâșiem, să le rupem gurile, gâturile, gândurile, să le mărunțim inimile cu macetele, acești scriitori ne sunt pietre de moară atârnate de gât, acești scriitori ne îngreunează capetele, dac-am putea, le-am decapita și le-am înghiți în burțile noastre mari.
Școala ne omoară, școala ne face proști, școala ne umilește, școala ne intoxică, școala ne micește, ne face mici, mici (micromici cu muștar), și noi suntem atât de mari, de imenși, de voluminoși (cârnați de casă), școala e o oglindă ce ne urâțește cumplit, ne face păroși, cocoșați, strâmbi, băloși.
Școala ne alterează sufletul, ne slăbește, ne anemiază, ne atrofiază, școala ne diluează.
ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ.
Noi nu vrem să știm nimic! Noi suntem trimbolânzi!
Școala e ru(t)ină, de Vali Nicolae
Şcoala este rutină. Şcoala este uzură. Şcoala nu e ceva ce se întâmplă o singură dată.
Şcoala e o instituţie, o organizaţie. E cu clase. Cu ore, cu pauze, cu colegi.
E interacțiune.
Ea e guvernată de reguli, de legi.
Ar fi mai simplu dacă toţi ar intra în acest sistem, în acest joc, dacă toţi ar face un fel de contract cu şcoala, un fel de pact.
Pt ca cei care intră pe porţile ei să aibă prospeţime trebuie să fie asemenea unei trupe de teatru. Fiecare îşi ştie rolul, se ştie fiecare replică, nuanţă, înclinaţie a capului, a corpului, însă, pt a-şi juca rolul, actorul trebuie să vină efectiv la teatru, să vină odihnit, disponibil, viu, apt, trebuie să înceapă să intre în rol. Trebuie să se adapteze, să improvizeze.
Şcoala nu e fotografie de efect, şcoala nu e O (doar una!) reprezentaţie, nu e doar o stagiune, deşi poate-am sperat. Şcoala e de lungă durata, e an după an. Sunt ani mulţi în joc.
Ani în care te cunoşti, te constitui, te defineşti, te separi, te asociezi, te construieşti, te modifici, funcţie de tine, de ceilalţi, de context, de mediu.
Nu eşti singur, nu mergi singur, interacţionezi. Şcoala se petrece, se trece, şi tu petreci cu ea.
Şcoala nu e un număr de circ rar, un concert de excepţie. După care urmează apatia, uitarea.
Şcoala e muncă, e efort, e atenţie, e raţiune, e lumină, înălţime a minţii. Şcoala e şi gloată, mediocritate, încetineală, amestecătură, devălmăşie. Cum ar putea fi altfel?
Şcoala nu se face-ntr-o zi!
Şcoala e un tăvălug, şcoala e val, şcoala te duce cu ea, te poate şi arunca peste bord, cum, necum, trebuie să te agăţi, să mergi, oricum ai merge, te poţi şi opri, poţi renunţa, dar să-ţi găseşti alt drum, mai rapid, mai captivant, ceva care te capturează, te aspiră, te tot duce, bucurându-te şi luminându-ţi calea.
Şcoala durează mult. Toată viaţa. Şcoala e socializare, civilizare, culturalizare, educare. Învăţăm să vorbim, să socotim, să scriem, să citim, să desenăm, să cântăm, să aşteptăm, să avem răbdare, să apreciem, să admirăm, şcoala nu îţi e potrivnică, şcoala te orientează, te defineşte, te separă, te constituie prin diferenţiere, şcoala e un ritm, o cadenţa, şcoala e o întovărăşire, şcoala te ajută, chiar prin lipsă te poate ajuta, astfel ştii ce s-adaugi. Şcoala nu e a celor care n-au şcoală, nu e a celor care n-au morală, care sunt nişte vietăţi alunecoase, şcoala nu e a celor găunoşi, a construcţiilor de mucava, deşi îi întâlnim peste tot, cu toate că sunt mulţi.
Şcoala e a ta şi trebuie să fii drept şi mândru, constant să arăţi răul, nedreptatea.
Şcoala e şi tristă. Sunt copii sărmani, prea sărmani. Copii ai destinului, ai statului, copii cu tenişi rupţi, murdari, cu unghii sparte, copii abătuţi, îngânduraţi, copii cu inima bătându-le nebuneşte, cu gura uscată, înghiţind în sec de panică, de emoţie și foame.
Copii cu mame mirosind a votcă la prima ora a dimineţii.
Şcoala noastră e greoaie, e împiedicată, e înţepenită, e conservatoare, e închistată, e asincronă, e ratată, e inadecvată, nu ţine pasul, e inaptă. Toţi ai şcolii, copii, profesori, părinţi, educatori, învăţători, sunt labili.
Sunt şubrezi, nivelul de disponibilitate e foarte scăzut, se apropie de zero. Nu mai e îngăduință, nu mai timp pe îndelete, totul e-n fugă, totul e compețional, conflictual, totul e agresivitate, e dominare, e umilire, etichetare, discriminare.
Ce se întâmplă de fapt?
Toţi sunt imperiul lui a avea, un a avea lacom, hrăpăreţ, un a avea mercantil, hămesit, un a avea gol, al celor care vor să parvină. Toți vor ceva într-un mod acut, violent, toţi vor ceva repede, acum. Bani, putere, diplome, case, lăudători. Toți vor să se urce pe umerii celorlalţi, toţi vor să fie cetăţeni de onoare ai localităţilor, toţi fură ceva, toţi mint şi se mint, toţi caută 10 slide-uri cu care să dea lovitura, toţi caută un referat cu care să ia un pârlit de colocviu. Aici nu e vorba de paradoxul mincinosului, dacă spun adevărul, atunci mint, şi, dacă mint, atunci spun adevărul. Nu, nu e vorba de asta, pt că mai există câte cineva care vrea doar lucruri simple, elementare, câte un învăţător care vrea să-i înveţe pe copii să citească, scrie, socotească, deseneze, să cânte puţin, să se orienteze în timp şi spaţiu... Atât, fără alt scop, fără niciun alt gând, ci, pur şi simplu, să-i înveţe pe copii ceva carte. Nu?
Există şi copii care îşi doresc să ştie şi să facă, aşa, din curiozitate, care vor să-şi petreacă vremea într-un mod plăcut, cu rost, cu sens. O trăire spornică, utilă în prezent, cu gândul la viitor.
Şcoala e şi urâtă. E răuvoitoare. E într-atât de nocivă uneori încât merită părăsită. Merită să schimbi şcoala, oraşul. Poate ai o şansă mai mare.
Şcoala e cu nervii la pământ. Cine se mai dedică şcolii şi de ce? Cine mai pune preţ pe rolul de educator al şcolii? Şi cel educat unde să se ducă? La ce-i foloseşte educaţia? Unde să defileze cu ea?
Regulile jocului se schimbă mereu, loviturile pot fi meschine, relaţiile pot avea drept baza minciuna, păcăleala, manipularea.
Şcoala are şi fumuri. De la tutun, de la iarbă, de la snobism, de la egolatrie.
Şcoala e de râs, şcoala e ridicolă. Şcoala e ca un tren ce pleacă de la Zimnicea şi se opreşte la Sighetul Marmaţiei.
Şcoala e ca un tren lung, lung, şerpuitor. Văi, dealuri, munţi, tuneluri. Şcoala e şi întuneric.
Ştii toate astea? Ştii multe altele?
Atunci nu poţi avea mari surprize de la ea, de la şcoală.
Ce poţi face? Care e de fapt ideea? Această întrebare presupune că există o idee, şi că ea e una centrală. Să zicem că una dintre idei e că trebuie să faci tot timpul ceva, să citeşti, de ex., să loveşti cu pumnii la clubul de box, să alergi, să desenezi, să coşi, să socoteşti.
În şcoală e multă păcăleală, e minciună, e înfumurare. Şi mult nimic.
Deseori acest trinom infertil profesor-elev-părinte nu face, e-adevărat, nimic. Mimează tot timpul ceva.
De unde să mai avem atâta prospeţime, de unde atâta disponibilitate?
Mintea, inima trebuie să-ţi fie tot timpul la şcoală. Să ai mintea trează pt a găsi soluţii. Soluţii la ce? Soluţii, rezolvări la opacitatea fără seamăn a noastră, a elevilor, a tuturor, plictiseala lor cronică. Atât de cronică încât am devenit tot mai rigizi, mai înţepeniţi.
Şi, dacă vedem ratarea lângă noi, ce facem?
Şcoala e o instituţie, o organizaţie. E cu clase. Cu ore, cu pauze, cu colegi.
E interacțiune.
Ea e guvernată de reguli, de legi.
Ar fi mai simplu dacă toţi ar intra în acest sistem, în acest joc, dacă toţi ar face un fel de contract cu şcoala, un fel de pact.
Pt ca cei care intră pe porţile ei să aibă prospeţime trebuie să fie asemenea unei trupe de teatru. Fiecare îşi ştie rolul, se ştie fiecare replică, nuanţă, înclinaţie a capului, a corpului, însă, pt a-şi juca rolul, actorul trebuie să vină efectiv la teatru, să vină odihnit, disponibil, viu, apt, trebuie să înceapă să intre în rol. Trebuie să se adapteze, să improvizeze.
Şcoala nu e fotografie de efect, şcoala nu e O (doar una!) reprezentaţie, nu e doar o stagiune, deşi poate-am sperat. Şcoala e de lungă durata, e an după an. Sunt ani mulţi în joc.
Ani în care te cunoşti, te constitui, te defineşti, te separi, te asociezi, te construieşti, te modifici, funcţie de tine, de ceilalţi, de context, de mediu.
Nu eşti singur, nu mergi singur, interacţionezi. Şcoala se petrece, se trece, şi tu petreci cu ea.
Şcoala nu e un număr de circ rar, un concert de excepţie. După care urmează apatia, uitarea.
Şcoala e muncă, e efort, e atenţie, e raţiune, e lumină, înălţime a minţii. Şcoala e şi gloată, mediocritate, încetineală, amestecătură, devălmăşie. Cum ar putea fi altfel?
Şcoala nu se face-ntr-o zi!
Şcoala e un tăvălug, şcoala e val, şcoala te duce cu ea, te poate şi arunca peste bord, cum, necum, trebuie să te agăţi, să mergi, oricum ai merge, te poţi şi opri, poţi renunţa, dar să-ţi găseşti alt drum, mai rapid, mai captivant, ceva care te capturează, te aspiră, te tot duce, bucurându-te şi luminându-ţi calea.
Şcoala durează mult. Toată viaţa. Şcoala e socializare, civilizare, culturalizare, educare. Învăţăm să vorbim, să socotim, să scriem, să citim, să desenăm, să cântăm, să aşteptăm, să avem răbdare, să apreciem, să admirăm, şcoala nu îţi e potrivnică, şcoala te orientează, te defineşte, te separă, te constituie prin diferenţiere, şcoala e un ritm, o cadenţa, şcoala e o întovărăşire, şcoala te ajută, chiar prin lipsă te poate ajuta, astfel ştii ce s-adaugi. Şcoala nu e a celor care n-au şcoală, nu e a celor care n-au morală, care sunt nişte vietăţi alunecoase, şcoala nu e a celor găunoşi, a construcţiilor de mucava, deşi îi întâlnim peste tot, cu toate că sunt mulţi.
Şcoala e a ta şi trebuie să fii drept şi mândru, constant să arăţi răul, nedreptatea.
Şcoala e şi tristă. Sunt copii sărmani, prea sărmani. Copii ai destinului, ai statului, copii cu tenişi rupţi, murdari, cu unghii sparte, copii abătuţi, îngânduraţi, copii cu inima bătându-le nebuneşte, cu gura uscată, înghiţind în sec de panică, de emoţie și foame.
Copii cu mame mirosind a votcă la prima ora a dimineţii.
Şcoala noastră e greoaie, e împiedicată, e înţepenită, e conservatoare, e închistată, e asincronă, e ratată, e inadecvată, nu ţine pasul, e inaptă. Toţi ai şcolii, copii, profesori, părinţi, educatori, învăţători, sunt labili.
Sunt şubrezi, nivelul de disponibilitate e foarte scăzut, se apropie de zero. Nu mai e îngăduință, nu mai timp pe îndelete, totul e-n fugă, totul e compețional, conflictual, totul e agresivitate, e dominare, e umilire, etichetare, discriminare.
Ce se întâmplă de fapt?
Toţi sunt imperiul lui a avea, un a avea lacom, hrăpăreţ, un a avea mercantil, hămesit, un a avea gol, al celor care vor să parvină. Toți vor ceva într-un mod acut, violent, toţi vor ceva repede, acum. Bani, putere, diplome, case, lăudători. Toți vor să se urce pe umerii celorlalţi, toţi vor să fie cetăţeni de onoare ai localităţilor, toţi fură ceva, toţi mint şi se mint, toţi caută 10 slide-uri cu care să dea lovitura, toţi caută un referat cu care să ia un pârlit de colocviu. Aici nu e vorba de paradoxul mincinosului, dacă spun adevărul, atunci mint, şi, dacă mint, atunci spun adevărul. Nu, nu e vorba de asta, pt că mai există câte cineva care vrea doar lucruri simple, elementare, câte un învăţător care vrea să-i înveţe pe copii să citească, scrie, socotească, deseneze, să cânte puţin, să se orienteze în timp şi spaţiu... Atât, fără alt scop, fără niciun alt gând, ci, pur şi simplu, să-i înveţe pe copii ceva carte. Nu?
Există şi copii care îşi doresc să ştie şi să facă, aşa, din curiozitate, care vor să-şi petreacă vremea într-un mod plăcut, cu rost, cu sens. O trăire spornică, utilă în prezent, cu gândul la viitor.
Şcoala e şi urâtă. E răuvoitoare. E într-atât de nocivă uneori încât merită părăsită. Merită să schimbi şcoala, oraşul. Poate ai o şansă mai mare.
Şcoala e cu nervii la pământ. Cine se mai dedică şcolii şi de ce? Cine mai pune preţ pe rolul de educator al şcolii? Şi cel educat unde să se ducă? La ce-i foloseşte educaţia? Unde să defileze cu ea?
Regulile jocului se schimbă mereu, loviturile pot fi meschine, relaţiile pot avea drept baza minciuna, păcăleala, manipularea.
Şcoala are şi fumuri. De la tutun, de la iarbă, de la snobism, de la egolatrie.
Şcoala e de râs, şcoala e ridicolă. Şcoala e ca un tren ce pleacă de la Zimnicea şi se opreşte la Sighetul Marmaţiei.
Şcoala e ca un tren lung, lung, şerpuitor. Văi, dealuri, munţi, tuneluri. Şcoala e şi întuneric.
Ştii toate astea? Ştii multe altele?
Atunci nu poţi avea mari surprize de la ea, de la şcoală.
Ce poţi face? Care e de fapt ideea? Această întrebare presupune că există o idee, şi că ea e una centrală. Să zicem că una dintre idei e că trebuie să faci tot timpul ceva, să citeşti, de ex., să loveşti cu pumnii la clubul de box, să alergi, să desenezi, să coşi, să socoteşti.
În şcoală e multă păcăleală, e minciună, e înfumurare. Şi mult nimic.
Deseori acest trinom infertil profesor-elev-părinte nu face, e-adevărat, nimic. Mimează tot timpul ceva.
De unde să mai avem atâta prospeţime, de unde atâta disponibilitate?
Mintea, inima trebuie să-ţi fie tot timpul la şcoală. Să ai mintea trează pt a găsi soluţii. Soluţii la ce? Soluţii, rezolvări la opacitatea fără seamăn a noastră, a elevilor, a tuturor, plictiseala lor cronică. Atât de cronică încât am devenit tot mai rigizi, mai înţepeniţi.
Şi, dacă vedem ratarea lângă noi, ce facem?
marți, 15 noiembrie 2016
Douășpe clase
La absolvirea celor douăsprezece clase de către elevii mei, am ținut următorul discurs.
Îl reproduc aici parțial.
Dragi elevi,
Vă mulțumesc că ați fost cu mine mereu.
Vă vorbesc în calitate de dascăl, profesor, educator, diriginte, de frate, de camarad.
Ați fost tot timpul atenți, mi-ați sorbit fiecare vorbă, fiecare sclipire, fiecare lumină.
Ați răspuns prompt oricând, ați reacționat imediat, chiar dacă erați ațipiți. Când am avut dificultăți, m-ați ajutat, când m-am simțit lipsit de energie, sleit de puteri, m-ați încărcat cu prezența voastră, cu grija pe care mi-ați arătat-o în toți acești 4 ani.
Vă mulțumesc, m-ați făcut util și fericit ! Am încercat să vă învăț tot timpul câte ceva, pe înțelesul vostru, funcție de trebuințele voastre, de înclinațiile voastre, chiar de capriciile voastre.
Am trăit împreună, am visat împreună, am plâns împreună în momentele grele, am luptat împreună în jocuri și competiții, ne-am cunoscut în detaliu, ne-am dezvăluit fiecare fațetă, fiecare unghi...
Privirile voastre mângâietoare mi-au dat viață, mi-au dat lumină, mi-au dat un rost ! Am colaborat într-un mod rar întâlnit, am comunicat impecabil, am fost deseori nedezlipiți.
Cine oare nu și-ar dori o asemenea prietenie, o așa întovărășire, un asemenea team ?
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes ! Ne vom mai întâlni fără tăgadă sub alte forme, în alte împrejurări ! Dumneavoastră, dragii mei elevi, știți fără greș cum mă cheamă, însă nu toți din această sală cunosc acest lucru, nu toți știu cu adevărat cine sunt.
Numele meu, onorată audiență, dragi părinți, dragi prieteni, este Smartphone !
Touch the screen !
Valentin Nicolae
articol apărut în ziarul Teleormanul, nr. 7080, din 23 iunie 2016
Îl reproduc aici parțial.
Dragi elevi,
Vă mulțumesc că ați fost cu mine mereu.
Vă vorbesc în calitate de dascăl, profesor, educator, diriginte, de frate, de camarad.
Ați fost tot timpul atenți, mi-ați sorbit fiecare vorbă, fiecare sclipire, fiecare lumină.
Ați răspuns prompt oricând, ați reacționat imediat, chiar dacă erați ațipiți. Când am avut dificultăți, m-ați ajutat, când m-am simțit lipsit de energie, sleit de puteri, m-ați încărcat cu prezența voastră, cu grija pe care mi-ați arătat-o în toți acești 4 ani.
Vă mulțumesc, m-ați făcut util și fericit ! Am încercat să vă învăț tot timpul câte ceva, pe înțelesul vostru, funcție de trebuințele voastre, de înclinațiile voastre, chiar de capriciile voastre.
Am trăit împreună, am visat împreună, am plâns împreună în momentele grele, am luptat împreună în jocuri și competiții, ne-am cunoscut în detaliu, ne-am dezvăluit fiecare fațetă, fiecare unghi...
Privirile voastre mângâietoare mi-au dat viață, mi-au dat lumină, mi-au dat un rost ! Am colaborat într-un mod rar întâlnit, am comunicat impecabil, am fost deseori nedezlipiți.
Cine oare nu și-ar dori o asemenea prietenie, o așa întovărășire, un asemenea team ?
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes ! Ne vom mai întâlni fără tăgadă sub alte forme, în alte împrejurări ! Dumneavoastră, dragii mei elevi, știți fără greș cum mă cheamă, însă nu toți din această sală cunosc acest lucru, nu toți știu cu adevărat cine sunt.
Numele meu, onorată audiență, dragi părinți, dragi prieteni, este Smartphone !
Touch the screen !
Valentin Nicolae
articol apărut în ziarul Teleormanul, nr. 7080, din 23 iunie 2016
marți, 22 ianuarie 2013
Cleni pe rauri la lacusta
De la pescarul cu palarie de paie, la pescarul cu firul verde, gros ca
un elastic. Numele meu... dar ce conteaza, in fine, ma numesc V.
Nicolae si... Eram toti acolo. Langa niste pietre, in jurul lor, pe
ele. Asezati, in picioare, intr-o rana. Pescuiam pe un rau de la
marginea orasului, un rau urban, cu peturi, pungi, doze de aluminiu...
un rau chinuit. Pescuiam la vierme, era foarte cald, vara, canicular,
curgeau apele pe noi... pescari de caras si de ce-o mai fi, de ce-o
cadea, retineam tot: caras mic, oblete, porcusor... nu iertam nimic.
Pescuiam in aval de un baraj, unde fusese un pod sau tot un baraj
peste raul Vedea (Alexandria, Teleorman), ramasesera pietre mari, dale
mari asemanatoare celor de terasament de-a latul raului...
Cand era apa scazuta din 3, 4 pasi pe pietrele astea ajungeai in
mijlocul apei. Erau pescari pe fiecare piatra, parea locul cel mai
bun, se prindea ceva maruntis. Dupa amiaza, in apropierea amurgului,
din zare, venea cineva agale, molcom. Purta o palarie de paie cu
boruri largi. Si a inceput sa caute prin iarba, parca prindea muste la
firul ierbii, parca ar fi cosit ceva cu mana.
Se vorbea tare, se fuma, se aruncau in apa plumbi grei, plute cat
toate zilele, rosii, portocalii de iti rupeau ochii si carlige ca
pentru pesti capitali, somni eventuali. Tacut, discret, cu miscari
lente, precise, barbatul cu palarie de paie plasa montura cam la
picioarele mele, langa o piatra. Intr-o pata de umbra, se fuma, se
radea, se vorbea tare, sunau telefoane, zburau doze de bere, peturi.
Pescuit de oras, pescuit kitsch, caricatura. Pescuit cu ace galbene,
sarma groasa, cioc papagal, bune la orice... 5 lei 100 buc. Si scoase
primul peste si surase, apoi al doilea, al treilea, alta piatra, alti
3, 4. Si zambea, se facu tacere, aparu o stinghereala in toti, o
frustrare, un neajuns, un frison. Unul il pastra, unul ajungea in apa.
Viu si nevatamat. O pluta mica, o alica de-abia o vedeai si... Pana la
urma cineva sparse aceasta tacere grea rau, ca toti plumbii monturilor
noastre:
- La ce dai, nene?
- La lacusta, la clean.
Se amurgea tot mai rapid, din tenesii nostri, de la picioarele
noastre, din fiecare cotlon barbatul cu palarie de paie tacticos si
discret aducea in palma sa clean dupa clean. Desi era zgomot, intrucat
e un rau foarte modest si pe o distanta enorma nu sunt obstacole de
niciun fel: pietre, buturugi, coturi, maluri inalte, gropane etc,
clenii se ascund aici, au cateva zone de panda, plus ca e o portiune
cu ceva iarba unde sunt lacuste, iar vizavi e un izvor si un
delulet-mal relativ inalt de pe care la orice pala de vant o lacusta
aterizeaza pe suprafata apei. E hrana mai multa si cred ca n-au de
ales.
Si uite de aici am ajuns la gandaci facuti din pad de mouse. La musca,
la o prima faza de fly fishing. Dar pentru asta va fi o alta poveste.
O poveste cu un baiat subtirel, foarte tanar, care avea o borsetuta si
o lanseta
cu un fir verde gros ca un elastic, o sapca, ochelari de soare. Un
baiat care biciuia apa in zare.
Valentin Nicolae
--
adresavali.blogspot.com
un elastic. Numele meu... dar ce conteaza, in fine, ma numesc V.
Nicolae si... Eram toti acolo. Langa niste pietre, in jurul lor, pe
ele. Asezati, in picioare, intr-o rana. Pescuiam pe un rau de la
marginea orasului, un rau urban, cu peturi, pungi, doze de aluminiu...
un rau chinuit. Pescuiam la vierme, era foarte cald, vara, canicular,
curgeau apele pe noi... pescari de caras si de ce-o mai fi, de ce-o
cadea, retineam tot: caras mic, oblete, porcusor... nu iertam nimic.
Pescuiam in aval de un baraj, unde fusese un pod sau tot un baraj
peste raul Vedea (Alexandria, Teleorman), ramasesera pietre mari, dale
mari asemanatoare celor de terasament de-a latul raului...
Cand era apa scazuta din 3, 4 pasi pe pietrele astea ajungeai in
mijlocul apei. Erau pescari pe fiecare piatra, parea locul cel mai
bun, se prindea ceva maruntis. Dupa amiaza, in apropierea amurgului,
din zare, venea cineva agale, molcom. Purta o palarie de paie cu
boruri largi. Si a inceput sa caute prin iarba, parca prindea muste la
firul ierbii, parca ar fi cosit ceva cu mana.
Se vorbea tare, se fuma, se aruncau in apa plumbi grei, plute cat
toate zilele, rosii, portocalii de iti rupeau ochii si carlige ca
pentru pesti capitali, somni eventuali. Tacut, discret, cu miscari
lente, precise, barbatul cu palarie de paie plasa montura cam la
picioarele mele, langa o piatra. Intr-o pata de umbra, se fuma, se
radea, se vorbea tare, sunau telefoane, zburau doze de bere, peturi.
Pescuit de oras, pescuit kitsch, caricatura. Pescuit cu ace galbene,
sarma groasa, cioc papagal, bune la orice... 5 lei 100 buc. Si scoase
primul peste si surase, apoi al doilea, al treilea, alta piatra, alti
3, 4. Si zambea, se facu tacere, aparu o stinghereala in toti, o
frustrare, un neajuns, un frison. Unul il pastra, unul ajungea in apa.
Viu si nevatamat. O pluta mica, o alica de-abia o vedeai si... Pana la
urma cineva sparse aceasta tacere grea rau, ca toti plumbii monturilor
noastre:
- La ce dai, nene?
- La lacusta, la clean.
Se amurgea tot mai rapid, din tenesii nostri, de la picioarele
noastre, din fiecare cotlon barbatul cu palarie de paie tacticos si
discret aducea in palma sa clean dupa clean. Desi era zgomot, intrucat
e un rau foarte modest si pe o distanta enorma nu sunt obstacole de
niciun fel: pietre, buturugi, coturi, maluri inalte, gropane etc,
clenii se ascund aici, au cateva zone de panda, plus ca e o portiune
cu ceva iarba unde sunt lacuste, iar vizavi e un izvor si un
delulet-mal relativ inalt de pe care la orice pala de vant o lacusta
aterizeaza pe suprafata apei. E hrana mai multa si cred ca n-au de
ales.
Si uite de aici am ajuns la gandaci facuti din pad de mouse. La musca,
la o prima faza de fly fishing. Dar pentru asta va fi o alta poveste.
O poveste cu un baiat subtirel, foarte tanar, care avea o borsetuta si
o lanseta
cu un fir verde gros ca un elastic, o sapca, ochelari de soare. Un
baiat care biciuia apa in zare.
Valentin Nicolae
--
adresavali.blogspot.com
duminică, 8 iulie 2012
bac 2012
| elevii care au luat 10 la bac sau oricum, note mari, sunt niste plictisitori, cazuti parca din alta lume, vorbesc asa, pompos, iar ceilalti plang, rad, le pasa mai mult sau mai putin, oricum nu conteaza...am vazut parinti inlacrimati la tv, ca deh, au luptat impreuna si au invins...ce naiba de lupte? cu mine n-au venit parintii nici la examenul pentru admiterea la liceu, cand inca se dadea examen...eu cred ca toti gresesc: elevi, parinti, profesori. nici nu trebuie sa ia toata lumea bac-ul, adica de ce sa-l ia? am copii la consiliere care imi spun ca nu le place sa invete, nu le place scoala...pai atunci de ce sa ia bac-ul? pot sa traiasca si fara el, de ce mai plang dupa? m-am saturat de cei cu diplome trase la indigo... o zi buna! |
vineri, 8 iunie 2012
sfaturi pt mai tarziu consiliere scolara
petrecand tu prea bine cu propriul copil te trezesti ca fuge de langa tine, te miri cum de a disparut...
si el incepe sa plece. pt cat timp si unde?
asa trebuie sa te intrebi.
de plecat pleaca la tigari, la pariuri, la o bere sau la un baiat, la o fata sau pe net (pornografie, violenta samd) sau nu pleaca nicaieri si se prelinge pe ziduri, are voce slaba, mana moale tremuranda sau e pala, slaba, absenta, tacuta... nu iese din camera ei cu zilele... samd
e timpul sa citesti despre depresie, adictie, comportament antisocial, pornografie, tulburari de personalitate etc si incepi sa te sperii... asa ca vei cauta pe cineva.
aici e-aici. mare atentie! Atentie!
trebuie sa cauti pe cineva bun, ferm...
daca esti vigilent, sigur simti, chiar daca esti tu insuti dereglat.
a gasi un psiholog e o intreaga aventura, pt ca nimeni nu are timp, mai ales pt tine. asa ca fa un efort asculta, citeste ca sa stii ce ar trebui sa se intample...
daca nu stii sa citesti, incearca sa simti cat mai mult, e aproape imposibil sa nu vezi vreo schimbare pozitiva, daca exista, daca nu, cauta de la capat, daca iti pasa.
© v. nicolae
si el incepe sa plece. pt cat timp si unde?
asa trebuie sa te intrebi.
de plecat pleaca la tigari, la pariuri, la o bere sau la un baiat, la o fata sau pe net (pornografie, violenta samd) sau nu pleaca nicaieri si se prelinge pe ziduri, are voce slaba, mana moale tremuranda sau e pala, slaba, absenta, tacuta... nu iese din camera ei cu zilele... samd
e timpul sa citesti despre depresie, adictie, comportament antisocial, pornografie, tulburari de personalitate etc si incepi sa te sperii... asa ca vei cauta pe cineva.
aici e-aici. mare atentie! Atentie!
trebuie sa cauti pe cineva bun, ferm...
daca esti vigilent, sigur simti, chiar daca esti tu insuti dereglat.
a gasi un psiholog e o intreaga aventura, pt ca nimeni nu are timp, mai ales pt tine. asa ca fa un efort asculta, citeste ca sa stii ce ar trebui sa se intample...
daca nu stii sa citesti, incearca sa simti cat mai mult, e aproape imposibil sa nu vezi vreo schimbare pozitiva, daca exista, daca nu, cauta de la capat, daca iti pasa.
© v. nicolae
vineri, 1 iunie 2012
multa imaginatie in scoli de periferie
am intalnit asemenea copii mai des decat crede majoritatea de-aici...sunt copii inteligenti, cu multa imaginatie in scoli de periferie, din orase uitate. am cunoscut copii care au castigat premii la olimpiade nationale, invatand la lumina lumanarii, pentru ca parintii nu aveau bani pentru curent electric... nu trebuie sa ne extaziem in fata scrisorii, ci s-o consideram normala. puteti sa considerati ca asta e replica unui profesor care a intalnit si copii olimpici, si copii violati, si copii cu autism sau cu alte probleme. fiecare copil este unic si are propria modalitate de a se exprima. poate copilul care a scris scrisoarea asta, daca a fost ideea lui, are talent literar, insa sunt si alti copii care gandesc asa numai ca nu reusesc sa se exprime intr-un mod artistic. cat despre colegii mei profesori, ce sa zic? sunt prelungirea elevilor care au fost odata, daca au fost niste elevi si niste studenti de nota 3, sa nu ne asteptam sa fie niste profesori de nota 10.
luni, 14 mai 2012
Tulburarile de personalitate - Mircea Lazarescu, Aurel Nirestean
O remarcabila introducere in istoria conceptului de persoana si a psihologiei persoanei, metodologia diagnosticului si instrumentele actuale de evaluare, tratamentul tulburarilor de personalitate, careia autorii ii adauga o perspectiva etica asupra acestor disfunctii, fapt ce contureaza sensul antropologic general al demersului lor. Tulburarile de personalitate sint expuse din perspectiva categoriala(in conformitate cu criteriile internationale DSM-IV si ICD-10) si dimensionala, realizindu-se o caracterizare generala a acestora.
Tulburarile de personalitate - Mircea Lazarescu, Aurel Nirestean
Cuprins:
Psihologia persoanei – curente si doctrine • Repere ale personogenezei normale si patologice • Circumscrierea generala a tulburarilor de personalitate. Severitate si compensare • Modelul dimensional al tulburarilor de personalitate • Diagnosticul si evaluarea tulburarilor de personalitate • Epidemiologia tulburarilor de personalitate • Tratamentul psihoterapeutic si medical al tulburarilor de personalitate • Problema psihopatiei • Dimensiuni etico-morale in patologia persoanei
sâmbătă, 10 martie 2012
Prima etapa de inscriere in clasa pregatitoare/clasa zero si in clasa I Alexandria Teleorman
5-16 martie 2012
Parintii care solicita inscrierea copiilor la scoala de circumsciptie
depun cererile de inscriere.
La nivelul fiecarei unitati de invatamant si la nivel judetean se
realizeaza o baza de date cuprinzand informatiile privind copiii ai
caror parinti solicita inscrierea in prima etapa de inscriere.
Criteriile specifice de departajare, aprobate de comisia judeteana sau
a municipiului Bucuresti sunt transmise catre unitatile de invatamant.
19 martie 2012
Afisarea in unitatile de invatamant a listelor copiilor inmatriculati
in prima etapa.
SCOALA CU CLS. I-VIII NR 2 MIHAI VITEAZUL
SCOALA CU CLS. I-VIII NR 5 ALEXANDRIA
SCOALA CU CLS. I-VIII NR 6 ALEXANDRIA
SCOALA CU CLS. I-VIII NR 3 STEFAN CEL MARE
SCOALA CU CLS. I-VIII NR 4 ALEXANDRU COLFESCU
SCOALA CU CLS. I-VIII NR 7 ALEXANDRIA
luni, 5 martie 2012
ai grija de copilul tau
Aceasta lucrare cuprinde descrierea a peste 100 de probleme de
sanatate si simptome, fiind in acelasi timp usor de folosit, chiar si
in situatii de criza.
clic imagine achizitie carte:
Cauta pur si simplu un simptom si vei gasi o
explicatie completa a cauzelor probabile, cat de serioasa este
problema si cum poti ameliora cat mai repede simptomele copilului inca
de acasa. Pe langa abordarea celor mai frecvent intalnite accidentari,
alergii, boli ale copilariei si grijilor de zi cu zi, acest volum
recent extins si actualizat iti ofera cele mai recente informatii
disponibile despre probleme de sanatate, inclusiv ceea ce ai nevoie sa
stii in legatura cu: - vaccinarea copilului; - folosirea unor
medicamente cum ar fi antidepresivele si medicatia pentru sindromul
deficitului de atentie cu hiperactivitate la copii; - obezitatea la
copii si mentinerea unei greutati sanatoase; - cele mai recente
descoperiri stiintifice, de la testele genetice la bancile de organe.
Aflata la editia a VII-a, cartea este foarte practica si foarte bine
realizata, complet revizuita si actualizata cu tot ceea ce este nou in
domeniu. Dr. Robert H. Pantell - profesor de pediatrie si sef al
sectie de Pediatrie generala la Universityof California, San
Francisco. Dr. James F. Fries - profesor de Medicina la Standford
University. Dr. Donald M. Vickery - seful Self Care Institute
(organizatie non-profit de cercetare).
sanatate si simptome, fiind in acelasi timp usor de folosit, chiar si
in situatii de criza.
clic imagine achizitie carte:
Cauta pur si simplu un simptom si vei gasi o
explicatie completa a cauzelor probabile, cat de serioasa este
problema si cum poti ameliora cat mai repede simptomele copilului inca
de acasa. Pe langa abordarea celor mai frecvent intalnite accidentari,
alergii, boli ale copilariei si grijilor de zi cu zi, acest volum
recent extins si actualizat iti ofera cele mai recente informatii
disponibile despre probleme de sanatate, inclusiv ceea ce ai nevoie sa
stii in legatura cu: - vaccinarea copilului; - folosirea unor
medicamente cum ar fi antidepresivele si medicatia pentru sindromul
deficitului de atentie cu hiperactivitate la copii; - obezitatea la
copii si mentinerea unei greutati sanatoase; - cele mai recente
descoperiri stiintifice, de la testele genetice la bancile de organe.
Aflata la editia a VII-a, cartea este foarte practica si foarte bine
realizata, complet revizuita si actualizata cu tot ceea ce este nou in
domeniu. Dr. Robert H. Pantell - profesor de pediatrie si sef al
sectie de Pediatrie generala la Universityof California, San
Francisco. Dr. James F. Fries - profesor de Medicina la Standford
University. Dr. Donald M. Vickery - seful Self Care Institute
(organizatie non-profit de cercetare).
duminică, 4 martie 2012
fumat viata mastroiani
in definitiv, viata e mult prea scurta ca sa intelegi de ce mastroiani
a fumat 40 tigari/zi si a murit la 72 de ani de cancer pancreatic.
era demult o ancheta despre sedentarism... prin revista cinema.
mastroiani a raspuns ca e prea lenes sa faca sport si fumeaza 40 tigari/zi...
asta cred ca acum vreo 35 de ani, am crezut ca va muri curand, n-a
fost deloc asa...
s-a nascut in 1924 si a murit in 1996...
a fumat 40 tigari/zi si a murit la 72 de ani de cancer pancreatic.
era demult o ancheta despre sedentarism... prin revista cinema.
mastroiani a raspuns ca e prea lenes sa faca sport si fumeaza 40 tigari/zi...
asta cred ca acum vreo 35 de ani, am crezut ca va muri curand, n-a
fost deloc asa...
s-a nascut in 1924 si a murit in 1996...
la urma urmei, fiecare isi zice: conteaza ce faci, ca fumezi sau nu,
ca bei sau nu...
multi altii au murit devreme, nu din cauza fumatului ci din cauze
combinate: alcool, droguri, medicamente...
mai ieri am vazut o foto a celui care a jucat in 'singur acasa'...
arata rau, merita insa studiat ac. lucru, mai degraba decat altele.
in ultima vreme au murit foarte devreme: gheorghe craciun, ioan flora,
constantin stan, ioan lacusta... si nu mai stiu.
in fine, viata e mult prea scurta ca sa mai intelegi ceva, ca sa mai ai
timp, ca sa crezi ca te indrepti spre plenitudine, cand tu te duci cu
viteza nascar spre boala.
cand esti neagu djuvara vezi viata altfel: din piscina la 92 de ani,
daca intri tu faci stop cardio-respirator...
sau poti fi balaceanu-stolnici.
bine, n-au fumat.
si or avea si gena, nu ca noi degenerati...
revin.
fumat anti fumat dependenta adaugiri
80, 5 pachete, adica tot timpul, probabil
sudate, una de la alta, pai iar nu e
argument, ce zice un fumator obisnuit?
pai eu fumez 20 tigari/zi maximum, ala era
nebun, in plus, daca as fuma 100, m-as lasa de rau sau as muri de atac cerebral,
stop cardiac, moarte subita... samd unii dintre cei care s-au lasat pe la 70
fumau cam 2,3 pachete/zi, adica toata
viata nu s-au gandit aproape deloc la
asta, au fumat ca turcii si pe la 70 si ceva
ne spun noua, celor de 30,40 ani ca
fumatul e nociv, orice fumator stie asta... nicotina da dependenta
puternica, insa e
greu de presupus ca e atat de nociva pe
cat se spune, trebuie studiat (vezi acidul
nicotinic=vitamina PP are efecte si reactii
identice (aprox.)... nu cumva e unul si
acelasi lucru? substantele celelalte produse de arderea
hartiei, tutunului sunt nocive, letale:
gudron, amoniac, plumb, poloniu,
monoxid de carbon samd fumul de tigara
4000 de substante nocive... intrebarea
simpla este: aerul pe care il respiram cate substante nocive ne ofera?
nu ne spune
nimeni.
de unde e plumb, poloniu, amoniac in
tutun? astept un raspuns.
in cartofi nu sunt subst. astea? in
porumb, in grau? salata de vara nu le are?
de unde le are frunza de tutun? le
absoarbe doar ea? apar prin ardere?
sa nu-mi spuneti ca din pamant sau aer
ca nu ma mai joc... pai ce varza creste
din sticla si in vid?
fumatul e oricum naucitor... ideea e ca da nervozitate, contrar spuselor comune.
intr-adevar e un maestru al cancerului pulmonar, faringean, bucal...
cel pulmonar este letal.
produce afectiuni cardiace, digestive, respiratorii etc colesterol
crescut, trigliceride crescute...
dependenta e dementiala...
revin.
nextval van
sâmbătă, 3 martie 2012
allen carr fumat anti fumat pro fumat
chiar toata.
daca ar fi greu, nu s-ar mai lasa nimeni.
oricat ati citit, oricat ati gandit despre
asta, tot nu e suficient, tot nu e
indeajuns. multe din argumentele celor care vor sa
ne ajute sunt puerile, modeste, gresite,
slabe samd
fumatorii nu sunt tampiti!
cea mai buna carte este asta clic imagine:
in plus, multi destepti ai lumii au fumat
pipa pana au murit: jung, eliade, paleologu sa.
traind multisor. sa incepem cu inceputul :)
argumente slabe, gresite, daunatoare:
1. am auzit cativa actori spunand asta:
am fumat 50 de ani, m-am lasat... traiesc
si acum...
pai asta e arg.? deci m-am lasat pe la 70-75 de ani... pai la varsta
asta poti sa
vorbesti cam ce vrei, poti sa mori linistit,
poti sa te apuci de furat si sa dai tot pe
seama senilitatii sau lipsei
discernamantului...
lasa-te de fumat la 30-40 ani. 2. un arg. de-a dreptul ridicol si nociv de-
a binelea in cea mai tare carte antifumat:
in sfarsit, nefumator, allen carr, o femeie
cu fiul ei vine la allen carr si ii spune ca
vrea sa se lasa de fumat ca sa fie un bun
exemplu pt. fiul ei... ok. cati ani avea femeia? 90 si ceva, parca
92... incredibil,
pai mai conteaza la anii astia, cati ani avea
fiul? vreo 70...
este cel mai prost arg. pe care l-am citit
vreodata in favoarea eliberarii de fumat...
pai reactia imediata a fumatorului este instantanee: ma eliberez si eu la 90 de
ani, promit! 3. un alt arg. folosit este urm.: exista
efecte rele, de nesuportat ale
sevrajului... aici allen carr are dreptate:
efectele eliberarii de fumat nu sunt chiar
rele, ele exista, dar nu pe cat se spune,
bine, exista cazuri si cazuri... 4. am citit mii de pagini despre asta:
guma de mestecat, plasturi, e-tigara,
medicamente, tincturi, bomboane etc
aici din nou allen carr are dreptate: nimic
din toate astea, toate te fac sa crezi ca
faci un sacrificiu, ca pierzi un prieten si el trebuie inlocuit,
trebuie atenuata
despartirea... 5. inclusiv autorul acestor randuri nu este
un bun exemplu pt. un fost fumator...
de ce? pt. ca a nu fuma de o luna, 2, 6,
1 an nu inseamna nimic...
aici este cartea, mai sus este audiobook-ul:
a nu mai fuma ani de zile, toata viata
inseamna ceva... trebuie laudat, sprijinit cel care nu mai
fumeaza de o zi, de o saptamana insa nu
e mare lucru, recidiva e destul de
frecventa... 6. fumatul e pe locul 1 la cauza a
cancerului pulmonar, in america nu mai e,
acolo primul loc e luat de poluare... 7. viata insasi e ciudata, femeia care a
venit la allen carr sa se lase de fumat
acea 90 si ceva de ani, allen carr a murit
la 70 si ceva dupa ce se eliberase fumat
cu 23 de ani in urma, a murit de cancer,
probabil fara nicio legatura cu fumatul.
© nextval van
sâmbătă, 25 februarie 2012
Manual de buzunar de psihiatrie clinica. O carte foarte utila 56,68Lei
Manual de buzunar de psihiatrie clinica. Editia a III-a 56,68 Lei
clic pe imagine pt a cumpara acest ghid
Autor: Kaplan & Sadock Editura:Medicala Colectie: Carti medicale Anul aparitiei: 2009 Numar pagini: 558 Acest ghid compact, aflat la cea de-a III- a editie, a carui conciziune si claritate vor uimi, acopera întreaga gama a tulburarilor psihiatrice si constituie o lucrare de referinta în diagnosticul si tratamentul bolilor mintale ale adultului si copilului. Sunt prezentate sinteze deosebit de informative, care includ aspectele esentiale ale etiologiei, epidemiologiei, clinicii si tratamentului majoritatii afectiunilor psihiatrice si au fost incluse planse color, aduse în întregime la zi, ale medicamentelor mai importante care se folosesc în psihiatrie. Criteriile de diagnostic din noul DSM-IV-TR vor ajuta la folosirea celor mai recente standarde diagnostice din lume. Cuprins: Examenul (interviul) clinic: istoricul psihiatric si starea mintala. Semne si simptome clinice psihiatrice. Diagnostic si clasificare în psihiatrie. Delirium, dementa, tulburari amnestice si alte tulburari cognitive, tulburari mintale datorate unei conditii medicale generale. Aspecte neuro-psihiatrice ale HIV si SIDA. Tulburari legate de alcool. Alte tulburari legate de substante. Schizofrenia. Tulburari schizoafective, delirante si alte tulburari. Tulburarile dispozitiei. Tulburarile anxioase. Tulburari somatoforme, tulburari factice si simularea. Tulburari disociative. Disfunctii sexuale, parafilii si tulburari ale identitatii de gen. Tulburarile alimentare si obezitatea. Tulburari de somn. Tulburari de control al impulsurilor si de ajustare (adaptare). Medicina psihosomatica. Tulburari de personalitate. Sinuciderea, violenta si alte urgente psihiatrice. Tulburari ale copilului mic, copilului si adolescentului. Psihiatrie generala. Asistenta încetarii din viata, decesul, moartea si doliul. Psihoterapie. Psihofarmacologie si alte terapii biologice. Investigatiile de laborator si imagistica cerebrala în psihiatrie. Tulburarile de miscare induse de medicatie. Probleme legale si etice. Adresabilitate: Medici psihiatri, rezidenti, studenti în medicina, psihologi, lucratori sociali din domeniul psihiatriei, nurse.
clic pe imagine pt a cumpara acest ghid
Autor: Kaplan & Sadock Editura:Medicala Colectie: Carti medicale Anul aparitiei: 2009 Numar pagini: 558 Acest ghid compact, aflat la cea de-a III- a editie, a carui conciziune si claritate vor uimi, acopera întreaga gama a tulburarilor psihiatrice si constituie o lucrare de referinta în diagnosticul si tratamentul bolilor mintale ale adultului si copilului. Sunt prezentate sinteze deosebit de informative, care includ aspectele esentiale ale etiologiei, epidemiologiei, clinicii si tratamentului majoritatii afectiunilor psihiatrice si au fost incluse planse color, aduse în întregime la zi, ale medicamentelor mai importante care se folosesc în psihiatrie. Criteriile de diagnostic din noul DSM-IV-TR vor ajuta la folosirea celor mai recente standarde diagnostice din lume. Cuprins: Examenul (interviul) clinic: istoricul psihiatric si starea mintala. Semne si simptome clinice psihiatrice. Diagnostic si clasificare în psihiatrie. Delirium, dementa, tulburari amnestice si alte tulburari cognitive, tulburari mintale datorate unei conditii medicale generale. Aspecte neuro-psihiatrice ale HIV si SIDA. Tulburari legate de alcool. Alte tulburari legate de substante. Schizofrenia. Tulburari schizoafective, delirante si alte tulburari. Tulburarile dispozitiei. Tulburarile anxioase. Tulburari somatoforme, tulburari factice si simularea. Tulburari disociative. Disfunctii sexuale, parafilii si tulburari ale identitatii de gen. Tulburarile alimentare si obezitatea. Tulburari de somn. Tulburari de control al impulsurilor si de ajustare (adaptare). Medicina psihosomatica. Tulburari de personalitate. Sinuciderea, violenta si alte urgente psihiatrice. Tulburari ale copilului mic, copilului si adolescentului. Psihiatrie generala. Asistenta încetarii din viata, decesul, moartea si doliul. Psihoterapie. Psihofarmacologie si alte terapii biologice. Investigatiile de laborator si imagistica cerebrala în psihiatrie. Tulburarile de miscare induse de medicatie. Probleme legale si etice. Adresabilitate: Medici psihiatri, rezidenti, studenti în medicina, psihologi, lucratori sociali din domeniul psihiatriei, nurse.
Antrenamentul autogen. Autodetensionare concentrativa - Incercare de prezentare clinic- practica 78,90 Lei
Antrenamentul autogen.
78,90 Lei
78,90 Lei
Antrenamentul autogen. Autodetensionare concentrativa
- Incercare de prezentare clinic-practica clic pe imagine pt a cumpara cartea
Una dintre primele tehnici de relaxare preluate din cultura orientala
si adaptate la spatiul occidental este antrenamentul autogen, introdus
de I.H. Schultz, medic german cunoscator al tehnicilor yoga.
Antrenamentul autogen este o tehnica de relaxare psihoterapeutica,
stiintifica, verificata atat experimental, cat si clinic, prin care
clientul devine propriul terapeut. In volumul de fata, autorul
prezinta fundamentele antrenamentului autogen care se bazeaza pe
legatura existenta intre corp si psihic si constituie pentru numerosi
pacienti, in special cei cu tulburari functionale psihosomatice, o
terapie adaptata la suferinta lor. Psihologii, psihoterapeutii si
medicii vor descoperi in aceasta carte fundamentele unei metode
utilizate in prezent nu numai pentru abordarea clinica a pacientilor
cu tulburari psihosomatice, dar si pentru reducerea simptomatologiei
tulburarilor anxioase si afective. Aceasta metoda constituie un
instrument accesibil, usor de invatat, la indemana pacientilor, pe
care il pot utiliza si singuri.
--
va doresc o zi buna!
merita o vizita <http://adresavali.blogspot.com>
vineri, 17 februarie 2012
Evaluarea psihosomatica a elevilor prescolari
Evaluarea psihosomatica (pt. clasa pregatitoare sau clasa zero si clasa I) a elevilor prescolari va avea loc in perioada 20-29 feb. 2012.
Prescolarii care implinesc 6 ani in perioada 1 septembrie 2012 si 31 decembrie 2012 vor fi evaluati, indiferent care este optiunea: clasa pregatitoare sa clasa intai.
Prescolarii care implinesc 6 ani pana la 31 august 2012 si NU au frecventat gradinita vor fi evaluati, indiferent care este optiunea: clasa pregatitoare sau clasa intai.
Prescolarii care au 7 ani pana la 31 august 2012 si, din diverse motive, parinti vor sa-i inscrie in clasa pregatitoare.
Centrele de evaluare Teleorman: Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori, Videle, Zimnicea.
Programarile se fac la CJRAE Teleorman.
Parintele va aduce o adeverinta de la medicul de familie care atesta ca prescolarul (copilul) este clinic sanatos, apt pt. scoala si certificatul de nastere al copilului.
Contact
Str. Carpati, nr. 15
Loc. Alexandria, Jud. Teleorman
Tel.: 0347/805501
Fax: 0347/805502
Vizualizaţi CJRAE Teleorman pe o hartă mai mare
sâmbătă, 11 februarie 2012
Testul arborelui
clic pe imagine pentru a comanda cartea
Autor: Anca Rozorea, Mihaela Sterian Editura: Paideia Colectie:
Stiinte - Seria Psihologie
Autor: Anca Rozorea, Mihaela Sterian Editura: Paideia Colectie:
Stiinte - Seria Psihologie
Cartea contine in prima ei parte o traducere selectiva a lucrarii cu
acelasi titlu a psihologului Ch. Koch, iar in cea de- a doua sunt
prezentate rezultatele cercetarilor celor doua autoare, pe baza
testului arborelui aplicat pe diverse categorii de subiecti.
--
va doresc o zi buna!
merita o vizita <http://adresavali.blogspot.com>
miercuri, 8 februarie 2012
consilier scolar fisa postului 2011-2012
Obiectivul postului:
• Asigurarea informării, cunoaşterii şi consilierii psihopedagogice a preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice prin activităţi specifice realizate la nivel individual şi/sau de grup, acţiuni de colaborare cu comunităţile locale, instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul educaţional în scopul orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor (conform OMECTS nr. 5555/07.10.2011, Anexa 1 -Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Centrelor şi a Cabinetelor de Asistenţă Psihopedagogică).
Relaţii profesionale:
- Ierarhice de subordonare:
a) organizatoric: faţă de directorul CJRAE, directorul unităţii de învăţământ, responsabilul comisiei metodice;
b) financiar şi administrativ: faţă de directorul CJRAE;
c) metodologic: faţă de responsabilul comisiei metodice.
- De colaborare:
a) cu profesorii consilieri şi logopezi din reţeaua CJRAE;
b) cu toate cadrele didactice, părinţii şi elevii din unităţile şcolare în care funcţionează;
c) cu asistentul social din CJRAE;
d) cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul nedidactic al CJRAE/CJAP.
- De reprezentare a unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri/târguri de ofertă educaţională la care participă ca delegat.
Norma didactică/ timpul de lucru:
Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică se stabileste în baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011 şi art. 14 (1), (2) din Anexa 1 la OMECTS 5555/07.10.2011.
Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/saptămână, repartizate astfel:
a) 18 ore/saptămână care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, activităţi/ore în cadrul curriculumului la decizia şcolii, în funcţie de solicitările unităţii de învătământ şi în acord cu planul-cadru;
b) 22 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale, participarea la şedinte şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile profesorale cu tematică specifică.
I.ATRIBUŢII
(cf. Cap. III, Sec. a 2-a, Art. 16, Art. 17 si Art. 18, din Anexa nr 1 la OMECTS nr 5555/ 07.10.2011, Regulament-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor judetene/al Municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică)
1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
1.1 Realizează analiza de nevoi a beneficiarilor din unitatea de învăţământ;
1.2 Elaborează documentele manageriale în concordanță cu rezultatele analizei de nevoi şi cu specificul activităţii (plan managerial, registru de activităţi, orar, planificare pentru activităţile opţionale şi alte documente);
1.3 Propune şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a carierei elevilor în unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea;
1.4 Propune în cadrul curriculumului la decizia şcolii cursuri opţionale vizând dezvoltarea personală a elevilor;
1.5 Elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum și tipurile de unități de învățământ din cadrul rețelei și alte tipuri de studii în funcție de nevoile identificate.
2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
2.1 Asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi a cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere si autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-familie;
2.2 Asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic;
2.3 Realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;
2.4 Asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale;
2.5 Recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenta lor - centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice;
2.6 Organizează lectorate pentru părinţi cu tematică specifică;
2.7 Sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a cadrelor didactice;
2.8 Oferă servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi şi cadre didactice.
3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ÎN ALTE CONTEXTE
EDUCATIVE (FORMATIVE):
3.1 Eficientizează relaţia şcoală – familie;
3.2 Organizează, coordonează şi/sau implementează activităţile extracurriculare;
3.3 Implică partenerii educaţionali în realizarea de parteneriate.
4. EVALUAREA ŞI PREZENTAREA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
4.1 Elaborează chestionarele de satisfacţie a beneficiarilor;
4.2 Administrează chestionarele de satisfacţie a beneficiarilor;
4.3 Interpretează rezultatele chestionarelor de satisfacţie a beneficiarilor;
4.4 Prezintă în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ un raport de activitate semestrial care să cuprindă informaţii privind: numărul de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de unitatea de învăţământ;
4.5 Prezintă în cadrul comisiilor metodice şi in cadrul consiliul profesoral al unităţii de învăţământ rezultatele studiilor/cercetărilor realizate;
4.6 Completează anual fişa de evaluare şi o transmite spre analiza responsabilului comisiei metodice şi consiliului de administratie al CJRAE.
5. MANAGEMENTUL CLIMATULUI ŞCOLAR:
5.1 Gestionează situaţiile conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-profesor, profesor-familie, copil-familie;
5.2 Abordează diferenţiat elevii, în funcţie de nevoile lor specifice;
5.3Optimizează comunicarea profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-profesor, profesor-familie, copil-familie, utilizând feed-back-ul bidirectional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI SI AL DEZVOLTARII PERSONALE:
6.1 Participă şi se implică în activităţile propuse în cadrul şedinţelor metodice desfăşurate la nivel de sector şi municipiu;
6.2 Participă la stagii de formare/ cursuri de perfectionare/ grade didactice/ manifestări ştiintifice şi altele;
6.3Valorificarea cunostinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite în cadrul activităţilor de formare/perfectionare.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII CJRAE ŞI A UNITĂŢII ŞCOLARE:
7.1 Se implică în realizarea ofertei educaţionale;
7.2 Iniţiază şi derulează proiecte şi parteneriate;
7.3 Participă la consiliile profesorale, sedinţele cu părinţii şi, dupa caz, la alte acţiuni organizate de unitatea de învăţământ;
7.4 Participă, la solicitarea unităţii de învăţământ şi/sau a CJRAE/CJAP, la diverse proiecte şi programe educationale;
7.5 Colaborează cu diverse instituţii şi organizatii neguvernamentale care oferă servicii şi desfăsoară activităţi în sfera educaţională;
7.6 Colaborează cu cabinetele logopedice;
7.7 Colaborează cu cadrele didactice itinerante şi de sprijin;
7.8 Colaborează cu mediatorii şcolari.
• Asigurarea informării, cunoaşterii şi consilierii psihopedagogice a preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice prin activităţi specifice realizate la nivel individual şi/sau de grup, acţiuni de colaborare cu comunităţile locale, instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul educaţional în scopul orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor (conform OMECTS nr. 5555/07.10.2011, Anexa 1 -Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Centrelor şi a Cabinetelor de Asistenţă Psihopedagogică).
Relaţii profesionale:
- Ierarhice de subordonare:
a) organizatoric: faţă de directorul CJRAE, directorul unităţii de învăţământ, responsabilul comisiei metodice;
b) financiar şi administrativ: faţă de directorul CJRAE;
c) metodologic: faţă de responsabilul comisiei metodice.
- De colaborare:
a) cu profesorii consilieri şi logopezi din reţeaua CJRAE;
b) cu toate cadrele didactice, părinţii şi elevii din unităţile şcolare în care funcţionează;
c) cu asistentul social din CJRAE;
d) cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul nedidactic al CJRAE/CJAP.
- De reprezentare a unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri/târguri de ofertă educaţională la care participă ca delegat.
Norma didactică/ timpul de lucru:
Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică se stabileste în baza prevederilor art. 262 din Legea nr. 1/2011 şi art. 14 (1), (2) din Anexa 1 la OMECTS 5555/07.10.2011.
Norma didactică aferentă postului de profesor consilier şcolar din cabinetele de asistenţă psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/saptămână, repartizate astfel:
a) 18 ore/saptămână care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, activităţi/ore în cadrul curriculumului la decizia şcolii, în funcţie de solicitările unităţii de învătământ şi în acord cu planul-cadru;
b) 22 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale, participarea la şedinte şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile profesorale cu tematică specifică.
I.ATRIBUŢII
(cf. Cap. III, Sec. a 2-a, Art. 16, Art. 17 si Art. 18, din Anexa nr 1 la OMECTS nr 5555/ 07.10.2011, Regulament-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor judetene/al Municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică)
1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
1.1 Realizează analiza de nevoi a beneficiarilor din unitatea de învăţământ;
1.2 Elaborează documentele manageriale în concordanță cu rezultatele analizei de nevoi şi cu specificul activităţii (plan managerial, registru de activităţi, orar, planificare pentru activităţile opţionale şi alte documente);
1.3 Propune şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a carierei elevilor în unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea;
1.4 Propune în cadrul curriculumului la decizia şcolii cursuri opţionale vizând dezvoltarea personală a elevilor;
1.5 Elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum și tipurile de unități de învățământ din cadrul rețelei și alte tipuri de studii în funcție de nevoile identificate.
2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
2.1 Asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi a cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere si autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-familie;
2.2 Asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic;
2.3 Realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;
2.4 Asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale;
2.5 Recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenta lor - centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice;
2.6 Organizează lectorate pentru părinţi cu tematică specifică;
2.7 Sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a cadrelor didactice;
2.8 Oferă servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi şi cadre didactice.
3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ÎN ALTE CONTEXTE
EDUCATIVE (FORMATIVE):
3.1 Eficientizează relaţia şcoală – familie;
3.2 Organizează, coordonează şi/sau implementează activităţile extracurriculare;
3.3 Implică partenerii educaţionali în realizarea de parteneriate.
4. EVALUAREA ŞI PREZENTAREA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
4.1 Elaborează chestionarele de satisfacţie a beneficiarilor;
4.2 Administrează chestionarele de satisfacţie a beneficiarilor;
4.3 Interpretează rezultatele chestionarelor de satisfacţie a beneficiarilor;
4.4 Prezintă în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ un raport de activitate semestrial care să cuprindă informaţii privind: numărul de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de unitatea de învăţământ;
4.5 Prezintă în cadrul comisiilor metodice şi in cadrul consiliul profesoral al unităţii de învăţământ rezultatele studiilor/cercetărilor realizate;
4.6 Completează anual fişa de evaluare şi o transmite spre analiza responsabilului comisiei metodice şi consiliului de administratie al CJRAE.
5. MANAGEMENTUL CLIMATULUI ŞCOLAR:
5.1 Gestionează situaţiile conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-profesor, profesor-familie, copil-familie;
5.2 Abordează diferenţiat elevii, în funcţie de nevoile lor specifice;
5.3Optimizează comunicarea profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-profesor, profesor-familie, copil-familie, utilizând feed-back-ul bidirectional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI SI AL DEZVOLTARII PERSONALE:
6.1 Participă şi se implică în activităţile propuse în cadrul şedinţelor metodice desfăşurate la nivel de sector şi municipiu;
6.2 Participă la stagii de formare/ cursuri de perfectionare/ grade didactice/ manifestări ştiintifice şi altele;
6.3Valorificarea cunostinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite în cadrul activităţilor de formare/perfectionare.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII CJRAE ŞI A UNITĂŢII ŞCOLARE:
7.1 Se implică în realizarea ofertei educaţionale;
7.2 Iniţiază şi derulează proiecte şi parteneriate;
7.3 Participă la consiliile profesorale, sedinţele cu părinţii şi, dupa caz, la alte acţiuni organizate de unitatea de învăţământ;
7.4 Participă, la solicitarea unităţii de învăţământ şi/sau a CJRAE/CJAP, la diverse proiecte şi programe educationale;
7.5 Colaborează cu diverse instituţii şi organizatii neguvernamentale care oferă servicii şi desfăsoară activităţi în sfera educaţională;
7.6 Colaborează cu cabinetele logopedice;
7.7 Colaborează cu cadrele didactice itinerante şi de sprijin;
7.8 Colaborează cu mediatorii şcolari.
sâmbătă, 4 februarie 2012
Cum sa va controlati anxietatea Terapia comportamentului emotiv- rational (T.C.E.R.)
Este adevarat, urmand regulile terapiei comportamentului emotiv-rational (T.C.E.R.) elaborate de dr. Albert Ellis, poti sa-ti controlezi anxietatea inainte ca aceasta sa puna stapanire pe tine. O poti impiedica sa actioneze daca vei recunoaste urmatorul aspect foarte important: oamenii si lucrurile in sine nu te fac sa fii anxios. Tu faci asta. Expectantele tale nerealiste iti cauzeaza anxietatea inutila. Anxietatea sanatoasa - care implica sentimente de ingrijorare, prudenta si vigilenta - poate fi o adevarata binecuvantare: tine la distanta pericolele, iti intretine spiritul de conservare si te face sa fii constient de lucrurile negative pe care le poti schimba. Anxietatea nesanatoasa este cu totul altceva: genereaza o stare paralizanta de panica, ingrijorare obsesiva si fobii, care te impiedica sa intreprinzi acele actiuni pe care tu le percepi a fi periculoase, dar care in realitate nu sunt deloc asa. Anxietatea nesanatoasa te inhiba de la a te bucura de activitatile si relatiile de zi cu zi si te determina cu preocupari extenuante si iti franeaza creativitatea. Folosirea preceptelor T.C.E.R. te poate ajuta sa depasesti forta mutilanta a anxietatii. In cartea de fata vei gasi nenumarate exemple de cazuri pe care dr. Ellis le-a tratat cu succes, inclusiv cele referitoare la anxietatea de performanta, nesiguranta de ordin profesional, disfunctiile sexuale si fobiile sociale. Sunt incluse peste 200 de maxime rationale care-ti vor diminua anxietatea nesanatoasa si-ti vor amplifica sansele de succes, satisfactie si fericire, atat acasa, cat si la locul de munca.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)